Gradinite Sibiu | Copilul meu are stari de neliniste: cum il pot ajuta?

Pentru tine si copilul tau !

Sanatate

Copilul meu are stari de neliniste: cum il pot ajuta?

Copil dezorientat Mereu aveti probleme in diminetile cand va pregatiti de plecat la gradinita, seara nu adoarme, intra in panica de emotie cand stie ca a doua zi este invitat la ziua unui prieten. Ce e de facut cand astfel de situatii ii impiedica pe micutii Dvs sa isi traiasca linistiti copilaria?

Cand se instaleaza angoasele...
Inca daca suntem mici, mereu ne este frica de ceva: ba de intuneric, ba de lupul cel rau etc, si ne-ar place sa credem ca atunci cand iti traiesti copilaria, nu ai nicio grija. Asa se intampla si in ziua de azi? Ei bine, nu chiar asa! Dar aceasta constatare nu are in mod obligatoriu doar aspecte negative. De fapt, ceea ce simtim sub forma de "frica" se caracterizeaza prin anxietate. Insa, pe masura ce angoasele se intensifica, se instaleaza si impiedica copilul sa duca o viata normala, trebuie intervenit pentru a fi ajutat. Dar cum?

Adesea ne adresam copiilor ca si cum ar fi niste mici oameni mari. Dar acestia nu au inca suficienta experienta de viata si viziunea sa asupra lumii este foarte diferita de a noastra, a adultilor. Ceea ce noua ni se pare de la sine inteles a fi normal, poate fi perceput altfel de catre un copil si iata deja o prima sursa de alimentare a angoaselor.

Spre exemplu: invatam adesea copiii ca nu trebuie sa vorbeasca cu strainii. Adoptand o atitudine rigida si stricta, copilul va intelege in final ca este periculos sa vorbeasca cu orice strain si se va teme de oricine inca de la o varsta frageda. Asadar, vor exista multe sanse ca micutul sa devina timid si fricos. Asadar, trebuie sa fim foarte atenti la maniera in care ii explicam lucrurile.
Inca un exemplu: cand il lasati la gradinita, dimineata, nu uitati sa ii spuneti ora la care veti veni sa il luati acasa, daca Dvs sau baby sitter-ul Dvs il va astepta la gradi...

Separarea parintilor este de asemenea o importanta sursa de angoase pentru copil. In aceste cazuri, chiar si niste cuvinte aruncate fara a fi gandite, ii vor provoca micutului o si mai mare suferinta. Dati copilului suficiente explicatii, pe intelesul sau, spunandu-i ca chiar daca parintii lui nu se mai iubesc indeajuns pentru a ramane impreuna, legatura lui cu fiecare dintre ei este foarte puternica si nimeni nu o va distruge. Desi copilul nu simte nicio schimbare in atitudinea Dvs fata de el, este bine sa il asigurati vorbind cu el ca nimic nu va schimba relatia fiecaruia dintre voi cu el.

Cand trebuie sa cereti ajutor specializat?
Fiecare varsta are temerile sale pentru fiecare copil. La 3 ani, copiilor le este frica de intuneric si nu le place sa stea departe de mama. La 5 ani inca nu indrazneste sa vorbeasca unei persoane daca nu o cunoaste. Dar toate astea sunt absolut normale. Nu intrati in panica nici daca copilului nu ii plac clovnii, focurile de artificii sau aspiratorul: aceste temeri sunt normale si constructive. Acestea ii permit copilului sa isi exprime gusturile, sa isi expuna punctul de vedere asupra lucrurilor care nu ii fac placere, de a pune niste limite, pe scurt: isi face cunoscute trasaturile de personalitate care il vor defini, ca si persoana.

Dar cum putem face diferenta dintre un copil ingrijorat in limite normale si un copil panicat din absolut orice? Mai intai de toate, este o chestiune de varsta: in jurul varstei de 7 ani aceste temeri ar trebui sa se estompeze. Daca in timp ce merge la gradinita la grupa pregatitoare si inca intra in panica din cauza ca urmeaza sa mearga la aniversarea unui coleg de gradinita, aceasta atitudine nu mai este deja normala.

Cand dificultatile persista, trebuie sa chestionati copilul pentru a vedea care este sursa fricii sale, de ce exista aceste blocaje. Nu trebuie lasat ca micutul Dvs sa ajunga intr-acolo incat din cauza temerilor sale sa nu se mai poata integra in grupul sau de prieteni, sa nu mai poata dormi, sa nu mai poata invata la gradinita/scoala. Daca copilul va da astfel de semne chinuitoare pentru el, nu trebuie sa ezitati sa cereti ajutorul unui psiholog.